Tovarasii

"Spune.mi cu cine umbli ca sa iti spun cine esti" sau "cine se aseamana se aduna" sunt doua afirmatii pe care le validam zilnic.
Daca nu consideri ca tovarasii pe care ii ai iti sunt inferiori exista doua instante #1 nu sti sa.ti alegi persoanele de langa tine asa ca esti nevoit sa umbli cu niste cunostinte vechi care intre timp s.au schimbat in ceva ce tie nu.ti place #2 umli cu oameni inferiori ca sa pari superior si sa ai de mancat pe urma acestui fapt.
1 sau 2 nu  conteaza cand te voi vedea in gasca la scara va voi lua ca un tot unitar nu va spune nimeni uite un grup de fraieri dar tipul ala din colt pare ca gandeste.
Concluzia personala este ca trebuie sa te inconjori de oameni ale caror idei si principii sa fie compatibile cu ale tale si sa nu accepti prietenia de supravietuire pentru oricat de diferit sau inadaptat te crezi se vor gasii mereu persoane in care sa te regasesti si in preajma carora poti fi tu cu adevarat

A treia ipostaza

Se spune ca fiecare om are 2 masti, una pentru societate si una pentru cei speciali lui, dar cu adevarat nu-l stie nimeni decat el insusi.
Sunt sigura ca nu sunt singura care uneori se simte captiva in capul ei, la modul ca mintea mi.a devenit ca o garsoniera in care sta o nebuna si vorbeste singura, o nebuna atenta la toate detaliile din jur oricat de mici ar fi acestea gata sa gaseasca pentru orice un atribut.
Uneori tace, iar cand face asta ma sperie, ma lasa singura si seaca, ma lasa fara puterea de a observa lasandu.mi abilitatea de a privi in gol.

Oameni si animale

Azi de dimineata am auzit la tv o stire interesanta... o emigranta afgana a pornit la drum cu cei cinci copii ai sai si pisica familiei, drumul fiind lung si anevoios pisica s.a speriat si a fugit . Familia s.a oprit din migratie 2-3 zile sa o caute dar nu au gasit.o asa ca si.au continuat drumul spre Germania. Acuma ce sa vezi un grup de voluntari au gasit pisica si au avut grija de ea ba chiar i.au regasit si familia, reunind astfel o familie.
Va spun sincer am plans ca o idioata uitandu.ma la cat de fericiti erau sa fie reuniti si imi inchipuiam ce as face eu daca as patii asa cu Wiskey. Oricum mi.am recastigat increderea in umanitate
Later edit: alta stire un idiot de roman nu stiu de prin ce sat a impuscat 15 caini cand stapanii nu erau acasa si a platit un betiv sa le arunce cadavrele pe camp...mda back to normal

Pe bune

Uneori in viata se intampla sa te plictisesti, teribil chiar, sti cefac eu... incep sa.mi imaginez lucruri...gen povesti...situatii... ajungand uneori in mijlocul unor dialoguri sau dezbateri imaginare foarte interesante si aprinse :)) nu stiu sincer daca sunt schizofrenica sau ti se intampla si tie :)))
In fine, uneori imi inchipui ce as face daca as avea bani, ce as face cu ei? Pai primul sentiment e un flash de vanitate si o imagine cu rhianna, cred ca pentru mine asta e maximul, o viata ca aia, dar apoi cand incep si rumeg ideea imi vin in cap tot felul de planuri si moduri de a folosi banii in scopuri bune, imi vin in cap intrebari de genul "de ce sa dau nu stiu cate mii de dolari pe niste casti cand as putea face fabrici in tarile subdezvoltate pentru a creea locuri de munca si pentru a.mi asigura batranetea?"

O sa zambesc chiar daca nu am motive

Inca un lucru pe care il urasc e tristetea. O vad de dimineata, de cum cobor din bloc si dau ochii cu aceea doamna verde carein timp ce vantul bate iar colega ei sparge seminte, matura cu spor.
O vad si in bus, in ochii acelor pensionari care merg de dimineata in cercetarea tuturor pietelor in speranta de a economisi macar 50 de bani, ajungand ca abia la orele amiezei sa.si termine cumparaturile si atunci la fel ii vezi tristi cum trag de ei doua sacosem.
Am inceput sa o vad si la copii, de la o varsta atat de frageda copii sunt ori singuri cu tehnologia lor in casa, ori in fata blocului stransi ca sa se uite la altu mai avut cum se joaca pe tableta.
Dar tinerii sunt cei mai tristi... pentru ca oricine ai fi tu esti redus doar la haina de pe tine si la hartiile pe care le detii. In timp ce noi intre noi nu mai stim cum sa ne diferentiem prin haine si genuri pentru ei suntem toti la fel de prosti.
Asa ca eu m.am gandit mai bine si nu o sa fiu o trista o sa le zambesc turor pe strada, in autobus, la cumparaturi oricand ,oriunde ....pana la urma e gratis.

Despre monetar

Nu.mi plac banii si nu.mi pasa daca nu ma crezi, dar da, nu le inteleg valoarea.
Din acest motiv nu strang niciodata bani, scap repede de ei in scopuri care sa.mi creeze satisfactie. Banii de sub perna poate iti vor folosii intr.o buna zi dar mereu te vei gandii cate sacrificii ai facut sa.i strangi si ti se va parea ca nimic nu merita intradevar banii tai... usor te vei obisnuii asa si vei devenii un avar. Eu cred ca mai bine e sa iti faci poftele cat ai bani iar cand nu sa nu disperi ca pana la urma asta e viata un borcan cu straturi de miere si rahat care trebuie terminat

Avatar

Stiu ca nu sunt nebuna la fel cum stiu ca sunt si mereu am avut senzatia ca e mai usor sa te intelegi cu un animal decat cu un om.
Am avut multe feline dar Wiskey e speciala... ma simte si o simt altfel.
Cand am plecat la munte nu mi.am facut griji decat pentru mancare si apa nu m.am gandit si la sufletelul ei ca v.a sta singurica aproape doua saptamani.
Jur ca in prima seara in care nu am dormit cu ea am visat.o ca si cum era langa mine in pat...m.am trezit cu mana in aer ca si cum o mangaiam... nu mai zic ca in fiecare zi cand ma puneam la masa ma gandeam la ea, iar cu o seara inainte sa ajung acasa am visat.o iar ... eram acasa si o luam in brate si o pupam.
Cu adevarat m.am linistit cand chiar am ajuns acasa si am luat.o in brate plangeam ca un copil.. ea era slabita si speriata desi cutia cu mancare era ca neatinsa...plangeam pentru ca i.am simtit singuratea si disperarea de abandon... cum s.a simtit ea e ceva ce simtim si noi oamenii: frica de abandon.
De atunci au trecut cateva zile si Wiskey e schimbata, doarme si sta numai langa mine iar cand vine vorba sa ies din casa trebuie sa o smulg de pe geaca mea...